Selfie Automaton

Romanian Pavilion
15th International Architecture Exhibition
La Biennale di Venezia

Formularea temei și implicit titlul acestei ediții a Bienalei – Reporting From the Front (raportând de pe front), definește o acțiune în timpul prezent și amplasează arhitectul în centrul atenției, prin încredințarea rolului de mesager, asumând astfel, pe lângă obiectivitatea și profesionalismul cu care acesta abordează și rezolvă provocările pe plan local, și subiectivitatea raportării în cadrul global. Așadar, fiecare relatare, fiecare acțiune prezentată și fiecare unghi de vedere ales implică prezența arhitectului crainic și inevitabil întoarce privirile spre noi înșine, actori activi ai acestor scene locale. Modul de raportare la propria persoană definește poziționarea și relaționarea noastră față de contextul profesional global și determină construirea punților de legătură atât de necesare pentru a transforma experiențele punctuale într-un know-how universal.

Pavilionul României, profitând de poziția specifică în Giardini, amplasat la finalul traseului de vizitare, propune și provoacă, în acest an, o asemenea introspecție, precedat de studierea și asimilarea tuturor informațiilor parcurse până în acest punct. Selfie Automaton prezintă o problematizare a individului în raportul său structurat cu și între ceilalți, în contextul propriilor dorințe, pentru a reveni, indirect, la probleme specifice profesiei. “Bătălia” în și pentru mediul construit redusă la nivel personal are un ecou universal, depășind limitele problematicilor locale și specificităților naționale.

Menajeria Dorințelor, parte integrantă a aceluiași proiect, expusă în Noua Galerie a Institutului Cultural Român, este inspirată de poziționarea spațiului pe una dintre arterele pietonale cele mai frecventate de publicul larg, format preponderent din turiști curioși în căutare de atracții specific venețiene. Expoziția propune o serie de instalații care cu mult umor pun în mișcare simbolurile global cunoscute ale unor personaje cu puteri magice, care oferă posibile rezolvări ale problemelor și îndeplinirea dorințelor. Dar aceste creaturi clișeu, peștișorul de aur și găina fermecată, care capătă forme și dimensiuni reale și ies din lumea basmelor, poziționându-se într-un spațiu înconjurat de oglinzi, ne readuc în realitatea palpabilă din care facem parte, unde doar acțiunile noastre indiviuale și comune pot pune ceva în mișcare pentru a rezolva o problemă sau a oferi ajutor. Ipostaza dublă a vizitatorului, atât ca observator participant, cât și subiect al analizei propuse, unește elementele expoziției, iar prin invitația la auto-reflecție și sublinierea importanței aportului fiecăruia ne readuce la tema generală a Bienalei.

Participarea României la Bienala de Arhitectură de la Veneția construiește, astfel, cadrul unui posibil (auto)portret al mediului arhitectural, vizibil dincolo de frontul fizic al Bienalei, cu putere de reflecție până la nivelul arhitecturii locale.